Primǎria Şag
sigla sag
Adresa: str. a II-a, nr. 49, Tel: 0256 39 53 68, Fax: 0256 39 53 68, E-mail
  • ALEGERI LOCALE 2016
  • PRIMãRIA
  • CONSILIUL LOCAL
  • INFORMAţII
  • BIROU MEDIU
  • ECONOMIE
  • S.V.S.U. ŞAG

Scurt istoric

Conform cercetãrilor arheologice şi a unor obiecte gãsite în râul Timiş se pare cã nucleul satului dateazã din mileniul IV - V i.e.n. find descoperite în anul 1878 obiecte din lut de uz casnic iar in anul 1952 în urma unor sãpãturi arheologice sau gasit alte obiecte de uz casnic, în anul 1962 sau gasit piroga facutã din lemn de sejar si ramãşite ale unor obiete de lut datate din perioada mileniul IV - V i.e.n.; rãmãşiţele unui val roman pe raza comunei atestã existenţa unei aşezãri umane.

Comuna este menţionatã pentru prima data în evidenţele papale de dijme în anul 1332 sub numele de SAD, în limba sârbã veche "însemnând apã şi peste"

În perioada 1404 - 1425 este proprietatea lui Laurenţiu Saghi .

În 1660 se construieşte din lemn prima biserica Ortodoxã Românã, primul Preot find Ioan Vuia, cu aceastã ocazie apare prima scoala de stranã , în care învãţau carte în limba românã cei care se ocupau cu administrarea localitãţi.

În 1717 apare în evidenţele camerale sub numele de SASCH cu 65 de case , toponimul find ortografiat în limba cezaro-crãiascã.

În anul 1728 apare patentul sistematizãri localitãţi " aşezarea în linie şi pe strãzi paralele", dobândind în final forma geometricã de dreptunghi.

În 1776 se deschide prima şcoalã cu predare în limba românã " Scoala Trivialã de Rit Greco-Oriental ( Ortodoxã - românã), având ca dascãl pe Preot. Gheorghe Vuia şi Petre Avrãmuţ.

În anul 1740 ridicatã noua biserica Ortodoxã- româna , din carãmida arsã , pictatã şi renovatã în anul 1912 începe strãmutarea cimitirului vechi şi amplasarea lui in jurul noi biserici construite.

În anul 1784 este menţionat primul primar al localitãţi Giurca Giorgiu, primar român, care împreunã cu locuitori comunitãti doneazã biserci carţile necesare desfasurari sfintei liturghii ( aceste carţi provin din tipografiile Râmnic şi Buda).

În 1823 sunt asezaţi primi colonişti germani, care nu se statornicesc urmând ca între ani 1830-1850 sã se aşeze în localitate Şvabi dunãreni şi câteva famili de slovaci, aceştia vor contrui primul lãcaş de cult Romano - catolic, capelã. Aici funcţioneazã prima scoala cu predare în limba germanã şi primul oficiu poştal al localitãţi.

În anul 1840 se construieste Scoala Confesionara româna construitã din pãmânt bãtut , în cadrul acestei scoli funcţioneazã mici ateliere şcolare.

Între ani 1856-1857 se construieste calea feratã , în anul 1858 find edificatã prima garã cu numele Timişeni. Aici se va muta oficiul poştal care era dotat cu telegraf.

Între ani 1857 -1860 se construiesc cele douã poduri podul de cale feratã şi podul pentru "Drumul ãl mare" , care înlocuieşte vechiul pod de lemn, în aceaşi perioadã se construieşte prima fabricã de cãrãmidã arsã.

Urmeazã perioada marilor construcţii din cãrãmidã arsã : Primãria în anul 1887, biserica romano-catolicã anul în 1884 , scoala germanã în anul 1889 şi moara moderna 1889-1890, care înlocuieste o veche moarã de lemn.

Lucrãrile de regularizare a Râului Timiş pe raza comunei Şag au avut mai multe etape şi anume: etapa I-a în anul 1872 , etapa a-II-a între ani 1880-1882 şi etapa a-III-a între ani 1903-1908. Aceste lucrãri re regularizare şi îndiguire au dus la marirea localitãţi .

Pãnã în anul 1890 se construieşte Casa Agricultorilor şi Veterinarilor unde a funcţionat Societatea Agricultorilor unde consultanţi erau specialişti Italieni şi Olandezi. Tot in aceastã perioadã se construieşte centru de însãmnţare animalierã " Bicãria".

Dezvoltarea economicaã a localitãţi a fost dinamizatã prin apariţia primelor banci sãtesti " Banca Germanã", Banca Românã" şi " Casa de pãstrare", care au functionat între ani 1899-1952, cînd s-a desfinţat ultima bancã ( Banca Româneascã).

În anul 1899 s-a descoperit întâmplãtor, urmate de cercetãri şi sãpaturi mai multe obiecte : podoabe - fibulã de bronz, brãţarã de bronz, brãţarã de argint, mãrgele cilindrice şi patrulatere deasemenea s-a descoperit şi un mormãnt datat din perioada migraţiilor - sec. III .

În anul 1889-1900 se construieşte a doua fabricã de cãrãmidã care fãcea export în în tãrile din jur.

La începutul secolului al XIX-le se dezvoltã comertul cu materiale de construcţii, produse agricole, animaliere şi manufacturate. Totodata sunt importate maşini agricole moderne , care contribuie la devoltarea agriculturi.

Dupã anul 1918 apar societãţile literare , române şi germane , care au avut un rol important la dezvoltarea culturalã a localitaţi.

În anul 1921-1922 se marcheazã jerfa locuitorilor adusã în primul rãzboi mondial , prin construirea unui monument al eroilor.

În anul 1921 se înfinteazã scoala de ucenici , în care sunt pregãtiţi 42 "Maistorii" din diferite domenii de activitate.

În 1938 se construieşte Casa Naţionalã (Cãminul Cultural "Mihai Viteazu").

În anul 1944 este ctitoritã de mitropolitul Vasile Lãzãrescu Manãstirea Timişeni , care are hramul " Tãierea capului Sf. Ioan Botezãtorul ". În anul 1968 s-a construit biserica din incinta Mãnãstiri sub îndrumarea Î.P.S . Nicolae Corneanu, pictura a fost executatã de Victor Jurcã , sfinţirea lãcasului a avut loc în anul 1972.

În anul 1978 pe vatra comunei au fost descoperite materiale ceramice şi un vas ornamental cu caneluri , care au fost atribuite fazei C a culturii Vinca.

Deasemenea pe raza comunei se descoperã un mic tezaur din care sunt cunoscute 4 DH emise de orasele Apolnia şi Dyrrachium.


biserica
  • Adrese / Telefoane Utile
  • Poliţia 112, 0256-491772
  • Poliţia rutierã 0256-402703
  • Pompieri 112, 0256-434870
  • Salvarea 112
  • SMURD 112
  • Jandarmeria 112, 0256-490990
  • Informaţii Romtelecom 118.932
  • Asistenţã socialã 979
  • Ora exactã 1958
  • Agenţia de Voiaj CFR 0256-491889
  • Informaţii CFR 0256-493806
  • VREMEA
 
  • ultima modificare:     2011-10-21